În preajma ta
Cuvintele sună ciudat
Stingherite unele de altele
Aşteaptă încolonate
Ca nişte copii
În prima zi de şcoală
Privind peste gulerele apretate
La ceafa din faţa lor
În timp ce se gândesc
Cum ar arăta propria lor ceafă
Din spate.
Iar în tot acest timp
Nimic, absolut nimic
Nici şcoala, nici viaţa
Sau orele petrecute
În cea mai solemnă aşteptare
Nu i-ar putea pregăti
Pentru răspuns.














Comments
--
"Nenorocirea, ca si nebunia, isi au propria logica..."
minunată, ce mai
--
Povestind Bucureştiul
Previous PageNext Page